PAS À DEUX

Povestea noastră

Pas à Deux a pornit de la o întrebare pe care nu mă puteam opri să mi-o pun: cât timp mai am, de fapt, până când fiul meu va zbura din cuib și își va construi propria viață?

M-am născut în România și am trăit primii zece ani din viață sub regimul comunist al lui Ceaușescu. La unsprezece ani, m-am mutat în Franța, unde am crescut, am studiat și unde Normandia a devenit casa mea. Mai târziu, am traversat oceanul până la Los Angeles, unde am petrecut ani de zile făcând ca zilele altora să meargă ca pe roate.

Între timp, Liam creștea. Ne tot promiteam că vom vedea lumea împreună, și chiar credeam asta. Dar drumurile la școală, termenele și facturile o tot amânau pentru un „mai târziu” imaginar.

Așa că, în aprilie 2026, am încetat să mai aștept. Am încărcat mașina, iar Liam, Peppa, golden retrieverul nostru, și cu mine am plecat. Prin America, apoi mai departe, în Europa, la familie și la prieteni.

Acum suntem din nou acasă, într-un loc nou, cu o rutină nouă. Dar drumul rămâne cu noi. Eseurile acestea sunt despre maternitate, apartenență și locurile pe care le numim acasă.

Primul meu roman, ROU, va apărea în curând. Acțiunea lui se petrece în timpul Revoluției române din decembrie 1989 și mă însoțește de douăzeci de ani. Coperta este o pictură a tatălui meu.

Bun venit pe Pas à Deux.

Andreea & Liam

A colorized sketch of a woman and young boy outdoors. The woman has long hair and is smiling, while the boy, with short hair, is making a rock on gesture with his hand. The background shows trees and a park setting.

Jurnal

Asta e

M-am întors la un job de la nouă la cinci. Am făcut ce era responsabil. Dar mă tot întreb: asta e?

Mamă dragă

Cum jelești pe cineva care e încă în viață?

La răscruce

O vară în Franța și o întrebare de care tot fugeam: unde vreau, în sfârșit, să mă stabilesc?

De la prânz la două

Am întârziat cu textul ăsta de jurnal, și dau vina pe Franța.

Gertrude

Născută în România, crescută în Normandia, adoptată de America. Despre țările care nu ți se dau, ci pe care le alegi.

Să vorbim despre dragoste…

„Fiecare femeie are exact viața amoroasă pe care o vrea.” O replică dintr-un film care m-a oprit în loc.

Prietenii

Unele prietenii se termină ca o căsnicie. Altele rezistă unui an întreg de tăcere.

Chemarea

Șapte ani departe, și New Yorkul aruncă aceeași vrajă. O săptămână în oraș, chemarea pe care n-o pot numi și bucuria liniștită de a-l vedea pe Liam redescoperind locul pe care l-am numit cândva acasă.

Antecedente

Trecutul nostru spune ceva despre cine suntem azi?

Ce știu acum

Nu e atât despre ce știu acum, cât despre ce sunt dispusă să fac cu asta.

Tot ce ne trebuie

Am renunțat la apartament, am făcut plinul și am pornit la drum cu fiul meu. E dragostea tot ce ne trebuie?

Timpul zboară

„Timpul zboară”, îți spune toată lumea. Au dreptate. Doar că abia mai târziu înțelegi ce înseamnă.